observatorculinar.ro

Mulţi dintre angajaţii în alimentaţie publică au impresia că între aceste două meserii nu ar trebui să existe vreo legătură. Ospătarul se imaginează singur, stăpân în „regatul său„ şi nu înţelege că meseria lui chiar nu poate exista fără cei care, deşi nu sunt la vedere, îi fac munca mai uşoară sau mai grea câteodată.

Lanţul producţie-servire are două verigi foarte importante: bucătarul şi ospătarul. Dacă între acestea, nu este o foarte solidă legătură, afacerea merge rău.

Oamenii au fost, sunt şi vor fi mereu consumatori. Aşadar, cei care au de gând să îşi clădească viitorul în direcţia realizării preparatelor culinare sau a servirii consumatorilor, trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

  • pentru ca o echipă să dea randament, toţi membrii trebuie să aibă acelaşi scop: clienţi cât mai mulţumiţi;
  • pentru ca angajaţii să ofere productivitate maximă, aceştia trebuie să aibă pregătire profesională temeinică;
  • bucătăria şi sala de servire nu ar mai trebui gândite ca entităţi separate, ci ca un  tot omogen;
  • reuşita prezentării unui preparat culinar de înaltă calitate, depinde de atitudinea ospătarului în actul de servire;
  • fidelizarea clienţilor depinde în aceeaşi măsură de calitatea preparatelor culinare, cât şi de servirea lor.

Concluzie: ambele personaje din „povestea„ noastră, respectiv, bucătarul şi ospătarul trebuie să conlucreze pentru ca serviciile oferite de ei să fie performate la nivel înalt şi acest lucru este posibil doar având o calificare pe măsură.

Un bucătar calificat, nu va fi niciodată un „şi el acolo prin bucătărie„, cum de altfel, un ospătar calificat, nu va fi un „cărător de farfurii„.

Simbioza între cele două meserii înseamnă preparate de calitate, servite într-un mod care să le scoată în evidenţă astfel încât să ridice prestigiul unitătii.

 

Semnează: formatorul de pregătire teoretică a cursurilor pentru bucătar și ospătar, Corina Andronic. Centrul de Formare Profesională Eurodeal