Compostul din resturi de bucătărie se obține amestecând deșeuri vegetale umede, bogate în azot, cu materiale uscate, bogate în carbon, într-un loc aerat și ușor umed, unde bacteriile și ciupercile le descompun în câteva luni. Rezultatul este un humus închis la culoare, cu miros de pădure, pe care îl folosești la rondurile cu legume, în ghivece și la plantele din curte.
Într-o casă în care se gătește mult, mai ales la grătar și cu legume proaspete, resturile se adună repede: cojile, cotoarele, zațul de cafea, frunzele de salată. În loc să ajungă în pubelă, ele pot închide un circuit simplu și hrăni pământul din care vor crește legumele de anul viitor.
Ce resturi de bucătărie intră în compost?
Materialele se împart în două categorii, iar echilibrul dintre ele decide dacă grămada se descompune frumos sau ajunge o masă lipicioasă și urât mirositoare.
| Materiale verzi (azot) | Materiale maronii (carbon) |
|---|---|
| Coji de legume și fructe | Frunze uscate |
| Zaț de cafea cu filtru de hârtie | Carton simplu rupt mărunt |
| Resturi de salată și ierburi | Paie sau fân uscat |
| Iarbă proaspăt tăiată | Rumeguș de lemn netratat |
| Coji de ouă zdrobite | Cutii de ouă din carton |
Ca regulă de bază, pune aproximativ două-trei părți de material maroniu la o parte de material verde, ca volum. Nu e nevoie de cântar, ajunge să urmărești rezultatul: dacă grămada miroase a amoniac sau a ouă clocite, are prea mult verde; dacă stă uscată și nu se încălzește, îi lipsește umiditatea sau azotul.
Ce nu se pune în grămada de compost?
Carnea, peștele, oasele, grăsimile și uleiul rămas de la gătit atrag rozătoare, muște și mirosuri puternice, motiv pentru care se țin departe de un compost de curte. Lactatele au același efect. La fel se întâmplă cu resturile de la grătar: cenușa de lemn netratat poate fi adăugată în cantități foarte mici, dar cărbunele de grătar procesat și brichetele cu aditivi nu intră în compost, pentru că pot conține substanțe nedorite.
- Nu adăuga excremente de câini și de pisici, care pot conține paraziți.
- Evită plantele bolnave sau cu dăunători, ca să nu răspândești problema.
- Nu pune buruieni cu semințe coapte, care vor germina în ronduri.
- Nu folosi hârtie lucioasă sau colorată intens.
- Evită cojile de citrice în cantități mari, care încetinesc procesul.
Cum construiești o grămadă sau o ladă de compostare?
Alege un loc semiumbrit, direct pe pământ, ca viermii și microorganismele să urce în material. Un spațiu de aproximativ un metru pe un metru ajunge pentru o gospodărie obișnuită. Poți folosi o ladă din paleți, o cușcă din plasă sau un compostor cumpărat, cu capac. Începe cu un strat gros de ramuri mărunte, care asigură aerarea de jos, apoi alternează straturile verzi și maronii, fiecare de câțiva centimetri.
Odată pe lună, răstoarnă grămada cu o furcă, ca să intre aer în mijloc. Dacă materialul pare sec, stropește-l cu apă până ajunge la umiditatea unui burete stors. Dacă e prea ud, adaugă carton sau frunze uscate. În sezonul cald, centrul se poate încălzi vizibil, semn că procesul merge bine.
Cum recunoști compostul copt și cum îl folosești?
Compostul gata este mărunt, de culoare brun-închisă, se desface ușor între degete și miroase a pământ de pădure, fără urme clare din resturile inițiale. Depinde de temperatură, de mărimea bucăților și de câte ori ai răsturnat grămada, dar de obicei trec între patru luni și un an. Dacă mai găsești bucăți nedescompuse, le pui înapoi în grămada nouă.
Îl poți împrăștia într-un strat de doi-trei centimetri peste rondurile de legume, îl amesteci în pământul din ghivece într-o proporție de aproximativ o treime sau îl folosești ca mulci în jurul arbuștilor. Pentru răsaduri e bine să-l cerni și să-l amesteci cu pământ obișnuit, pentru că un compost foarte concentrat poate arde plantele tinere.
Dacă tot te gândești la ce rămâne după gătit, merită să citești și despre rețetele simple cu legume, unde cojile subțiri și cotoarele pot fi folosite întâi în supe sau creme, iar abia apoi ajung în grămadă. Iar dacă pregătești multă mâncare pentru iarnă, ideile din materialul despre supa de legume pentru iarnă reduc și ele risipa.
Ce greșeli încetinesc descompunerea?
Cea mai frecventă este grămada prea mică: sub un volum de aproximativ un metru cub, căldura se pierde repede și procesul merge foarte încet. Urmează tăierea insuficientă a resturilor. Cotoarele groase de varză sau cojile mari de dovleac durează luni întregi, în timp ce bucățile de câțiva centimetri dispar în câteva săptămâni. O altă greșeală este umplerea cu un singur tip de material, de pildă doar iarbă tunsă, care se tasează și intră în putrefacție fără aer.
Întrebări frecvente
Compostul miroase urât în curte?
Un compost echilibrat miroase a pământ, nu a gunoi. Mirosul neplăcut apare aproape mereu din cauza excesului de resturi umede sau a lipsei de aer și se corectează adăugând material uscat și amestecând.
Pot composta și iarna?
Da, dar procesul încetinește mult când temperatura scade. Poți continua să adaugi resturi, iar primăvara, când se încălzește vremea, descompunerea reia ritmul.
Am nevoie de activatori sau de viermi?
Nu este obligatoriu. O grămadă bine echilibrată se descompune singură. Viermii de compost sau o lopată de pământ din grădină, adăugată la început, pot grăbi puțin procesul.
