Sari la conținut

Ora la șină

Chef Grill

Prima paginăGrătar și barbecue

Data
Ora
12:27
Autor
Echipa Chef Grill
Citire
7 min

Ghidul începătorului la grătar și barbecue, de la foc la farfurie

Un ghid complet pentru cei care vor să gătească bine pe grătar: cum aprinzi și controlezi focul, ce gătești direct și ce indirect, cum pregătești carnea și cum lucrezi în siguranță.

Grătar cu cărbune într-o curte, cu bucăți de carne și legume colorate care se rumenesc pe grilaj

Pentru mulți dintre noi, grătarul înseamnă mai mult decât o metodă de gătit. Înseamnă curtea plină de prieteni, mirosul de jar, discuțiile lungi de seară și o masă la care fiecare vine cu ceva. Totuși, între o friptură arsă la exterior și crudă în interior și una rumenită perfect, suculentă, cu aromă de fum, diferența nu stă în noroc, ci în câteva principii simple, pe care oricine le poate învăța.

Acest ghid adună în același loc tot ce îi trebuie unui începător ca să gătească bine pe grătar: diferența dintre grătar și barbecue, alegerea combustibilului, aprinderea și controlul focului, zonele de căldură, pregătirea cărnii și a legumelor, regulile de siguranță și un prim meniu, ușor de pus în practică. Este punctul de plecare pentru toate celelalte articole din categoria Grătar și barbecue, în care intrăm în detalii pentru fiecare tehnică.

Grătar sau barbecue, diferența care contează

În vorbirea de zi cu zi, cele două cuvinte sunt folosite ca sinonime, dar în bucătărie descriu două moduri diferite de a găti. Grătarul, în sensul clasic, înseamnă gătit rapid, la căldură mare și directă, deasupra jarului. Este potrivit pentru bucăți subțiri sau medii, care se gătesc în câteva minute: mici, cârnați, ceafă feliată, pulpe dezosate, legume, pește.

Barbecue-ul, în sensul tradițional american, înseamnă gătit lent, la temperatură scăzută, cu căldură indirectă și adesea cu fum de lemn aromat. Este tehnica folosită pentru bucățile mari și mai tari, cum ar fi coastele, pieptul de vită sau spata de porc, care au nevoie de ore întregi ca țesutul conjunctiv să se topească și carnea să devină fragedă.

Un grătar bun, cu capac, îți permite să faci ambele. Odată ce înțelegi diferența dintre căldura directă și cea indirectă, ai la dispoziție aproape orice preparat, de la o friptură rapidă de seară la un platou de coaste gătite o după-amiază întreagă.

Combustibilul și echipamentul de bază

Cărbunele de lemn este alegerea cea mai răspândită pentru aroma pe care o dă și pentru temperatura ridicată pe care o atinge. Brichetele ard mai uniform și mai mult timp, fiind utile pentru gătitul lent. Gazul este comod, se aprinde imediat și se controlează ușor, dar aroma de jar lipsește. Lemnul de foc, folosit direct, cere experiență, pentru că produce flăcări mari și o căldură greu de stăpânit. Despre avantajele cărbunelui de calitate poți citi în ghidul pentru gătitul la grătar folosind cărbune natural.

Pentru început, nu ai nevoie de multe accesorii. Lista minimă arată așa:

  • un grătar stabil, de preferat cu capac și cu orificii de aerisire reglabile;
  • un coș de aprindere pentru cărbuni, care elimină nevoia de lichide inflamabile;
  • un clește lung și o spatulă lată;
  • o perie pentru curățarea grilajului;
  • un termometru pentru carne, cu citire rapidă;
  • mănuși rezistente la căldură.

Dacă încă nu ai grătar sau te gândești să îl schimbi, merită să afli ce să știi despre alegerea grătarului potrivit pentru curtea ta, în funcție de spațiu, de frecvența folosirii și de ce îți place să gătești.

Focul: aprindere, zone și control

Aprinderea

Cea mai simplă și mai curată metodă este coșul de aprindere: pui hârtie mototolită sau un cub aprinzător dedesubt, cărbunii deasupra, și în 15-20 de minute ai jar uniform, acoperit de un strat subțire de cenușă albă. Evită lichidele de aprindere sau benzina, care lasă gust și mirosuri neplăcute și sunt periculoase.

Zonele de căldură

Cel mai important lucru pe care îl poți învăța ca începător este să nu întinzi jarul uniform pe tot grătarul. Așază-l pe o singură parte sau mai gros într-o parte și mai subțire în cealaltă. Obții astfel o zonă de căldură directă, puternică, pentru rumenire, și o zonă fără jar dedesubt, pentru terminarea gătirii fără arsuri. Această configurație te salvează ori de câte ori ceva se rumenește prea repede sau apar flăcări.

Controlul temperaturii

Pe un grătar cu capac, temperatura se reglează din orificiile de aerisire: mai mult aer înseamnă foc mai puternic, mai puțin aer înseamnă foc mai blând. Un termometru montat în capac te ajută să vezi ce se întâmplă înăuntru. Fără capac, controlul se face mutând alimentele între zone și ajustând înălțimea grilajului, dacă grătarul permite. Pentru sesiunile lungi, adaugă din timp câțiva cărbuni noi la marginea jarului, ca să se aprindă treptat, în loc să aștepți până când focul aproape s-a stins.

Pregătirea cărnii și a legumelor

Un rezultat bun începe înainte de a aprinde focul. Scoate carnea din frigider cu 20-30 de minute înainte, ca să nu pună pe grătar un miez rece, care se gătește inegal. Usucă suprafața cu prosoape de hârtie: o suprafață umedă fierbe în loc să se rumenească. Sarea pusă cu cel puțin o jumătate de oră înainte sau chiar cu o seară înainte pătrunde în carne și o face mai gustoasă.

Marinadele adaugă aromă și, în cazul celor cu iaurt sau cu ingrediente acide, pot fragezi puțin suprafața cărnii. Atenție la marinadele cu zahăr, miere sau sosuri dulci: zahărul se caramelizează frumos, dar arde repede la foc direct. De aceea, bucățile cu marinadă dulce se gătesc mai mult în zona indirectă, iar glazurile se pensulează abia în ultimele minute, când carnea este aproape gata. Șterge excesul de marinadă înainte de a pune carnea pe grătar: lichidul care picură pe jar provoacă flăcări și fum înecăcios, iar o peliculă subțire este suficientă pentru aromă.

Legumele au nevoie doar de puțin ulei, sare și, eventual, ierburi. Taie-le în bucăți suficient de mari ca să nu cadă printre bare și de grosime egală, ca să se gătească uniform. Ardeii, dovleceii, vinetele, ceapa, ciupercile și porumbul sunt cele mai prietenoase pentru început.

Ce gătești direct și ce gătești indirect

Regula de bază este simplă: ce se gătește repede merge la căldură directă, ce are nevoie de timp merge la căldură indirectă. Iată câteva repere:

  • Direct: mici, cârnați subțiri, felii de ceafă, cotlete subțiri, piept de pui feliat, pește în felii sau întreg mic, legume, pâine prăjită.
  • Început direct, terminat indirect: fripturi groase de vită sau porc, pulpe de pui cu os, cârnați groși, pește întreg mai mare.
  • Indirect, de la început până la final: pui întreg, coaste, bucăți mari de porc sau vită, legume întregi, cum ar fi cartofii mari în folie.

Pentru bucățile groase, metoda în două etape funcționează aproape întotdeauna: rumenești câteva minute pe fiecare parte la foc direct, apoi muți carnea în zona indirectă, închizi capacul și lași să se termine de gătit până la temperatura interioară dorită.

După ce o scoți de pe grătar, lasă carnea să se odihnească câteva minute pe un fund de lemn, acoperită lejer. Sucurile, împinse spre centru de căldură, se redistribuie, iar la tăiere rămân în carne, nu pe tocător. Pentru o friptură groasă, cinci minute de odihnă fac o diferență vizibilă.

Siguranța și curățenia

Grătarul înseamnă foc, grăsime încinsă și carne crudă, așa că unele reguli nu se negociază:

  • așază grătarul pe o suprafață stabilă, departe de pereți, garduri din lemn, vegetație uscată și copertine;
  • nu lăsa niciodată focul nesupravegheat și ține copiii și animalele la distanță;
  • folosește tocătoare și ustensile separate pentru carnea crudă și cea gătită;
  • nu pune carnea gătită înapoi în farfuria în care a stat crudă;
  • verifică temperatura interioară a cărnii de pui, a cărnii tocate și a cărnii de porc cu un termometru;
  • stinge complet jarul la final și lasă cenușa să se răcească înainte de a o arunca.

Curăță grilajul cu peria cât este încă fierbinte, la finalul fiecărei sesiuni. Resturile carbonizate nu doar că se lipesc de mâncarea următoare, ci îi dau și un gust amar.

Primul tău meniu de grătar

Pentru prima sesiune în care vrei să aplici tot ce ai citit, alege un meniu simplu, cu preparate care se gătesc în ritmuri diferite:

  1. Aprinde cărbunii și organizează două zone de căldură.
  2. Pune la început legumele mai tari, cum ar fi ardeii și ceapa, la marginea zonei directe.
  3. Rumenește pulpele de pui pe zona directă, apoi mută-le în zona indirectă, cu capacul închis.
  4. Când puiul este aproape gata, gătește direct câteva felii de ceafă sau câțiva cârnați.
  5. La final, prăjește pâinea pe grilaj, pentru câteva secunde pe fiecare parte.

Pe măsură ce prinzi încredere, poți adăuga accesorii care îți fac viața mai ușoară, de la plite și coșuri pentru legume la termometre cu sondă; o listă utilă găsești în articolul despre cele mai bune accesorii pentru grătar.

Grătarul este o abilitate care se învață gătind. Primele sesiuni vor avea și momente mai puțin reușite, dar fiecare îți va arăta ceva despre foc, despre timp și despre carne. Ține minte trei lucruri: două zone de căldură, răbdare la întoarcere și un termometru pentru carne. Cu acestea, ai deja mai mult decât jumătate din secretul unui grătar reușit, iar restul vine, firesc, cu fiecare seară petrecută lângă jar.

Foto: Caio / Pexels

Trimite bonulFacebookWhatsAppE-mail

Din arhivă